ai mei n-au avut habar

Draga mea,

Am primit scrisoarea de la tine chiar cu putin timp inainte sa plec (stii tu, norocul prostului!)insa, acum iti scriu din taramul meu preferat : Banatul.Nu sunt chiar la Timisoara inca , dar nu mai am mult.
Despre spectacol se tot vorbeste in jurul meu asa ca n-am chef sa mai aduc vorba de asta...In schimb, am sa-ti povestesc despre un alt spectacol, mult mai dramatic, regizat in stilul viata bate filmul si pe care sunt sigura ca-ti va parea rau ca nu l-ai vazut (In masura in care iti poate parea tie rau de ceva): am trecut pe la John...Oricat de iesiti din tiparele normale am fii noi doi, chiar m-am bucurat sa pot sa-mi revad fratele dupa 3 ani...care de fapt sunt vreo 4 ...dar cu-i ii mai pasa de asta?!
John e neschimbat : cinic, ironic si plin de umor...si la fel de neschimbat a ramas si felul lui de-a dezgropa toti mortii trecutului si de a zgarma obsesiv in cacat.Bineinteles ca stiind sa fiu o respectabila doamna a inaltei societati burgheze am reusit sa "aplanez" -in stilul femeilor proaste , care nu se prind de o insulta subtila adresatra in exclusivitate lor si care prin lipsa asta de tact strica tot momentul- multele potentiale conflicte.
Sa fiu sincera m-a zguduit putin revederea asta, dar ma stii pe mine, m-am lasat sa se vada...si a trecut!
John e bine, baietii lui - ironica viata asta- sunt bine si ei: totul merge bine in Paradis!Discutiile cu el mi-au amintit in mare de un episod dintr-un roman prost de-al lui Balzac(ignora pleonasmul), si in aceeasi masura au fost similare cu o scena dintr-un film al lui Kusturica.Nu stiu cum am facut eu corelatiile astea -ne stii bine cat suntem de "iesiti din tipare" si stii ca intotdeauna fratia noastra a avut unicitate in fiecare aspect al ei.
Cat despre batrani...sa zicem ca a fost un subiect mult prea delicat ca sa-l putem aborda, dar presuspun ca daca unul din ei ar fi mort mi-ar fi zis macar asa ca si nota de subsol.(Sper!)As vrea sa pot spune acelasi lucru si in cazul in care unul din ei ar fi pe patul de moarte , dar n-as putea garanta ca John ar stii.
M-am intalnit de asemenea cu alti cativa vechi prieteni veniti si ei "sa urmareasca spectacolul" de la Teatrul Mic.(E formidabil cum toata lumea incepe brusc "sa te cunoasca de-o viata" si sa se traga de sireturi cu tine in conditiile in care cu numai 10 ani in urma te-ar fi scuipat in fata zambindu-ti arogant).Din gloata mea de prieteni am sa ma opresc numai asupra unuia: Casian.Sunt absolut sigura ca ti-l amintesti pe Casian.Era in trecere prin Targu Mures, asa ca sa admire peisajul cand , auzind ca joc la Teatrul Mic, a venit la spectacol numai ca sa se convinga ca nu e adevarat si nici nu poti sa-ti inchipui cat de mare i-a fost mirarea cand a vazut ca eram chiar eu!-presupun ca nu e nevoie sa incadrez in cele mai mari ghilimele pe care le pot face tot paragraful asta.
Dincolo de o cordialitate ieftina, prosteasca si prost lucrata pe care i-am reprosat-o doar cand am ramas singuri, Casian s-a simtit sincer bine depanand amintiri si vorbind fara falsa modestie despre succesul lui financiar de mare patron de lanturi hoteliere...si cand te gandesti ca prima oara cand l-am vazut statea in usa unui magazin de pantofi incercand "sa agate" o pustoaica de 16 ani.Avea de pe atunci zambetul ala arogant , dar fin si atitudinea aia smechereasca care la 17 ani imi inmuia picioarele si la 18 ani ma lasa mai rece chiar decat bunul meu tata.Asta nu s-a schimbat la el si nici la mine, si nici calitatea amintirilor depanate nu m-au facut sa oftez ganditoare spunand:Ah!Ce vremuri!...Si acum motivul pentru care m-am oprit totusi la a-ti aminti de Casian: adresa de pe plic e gresita, scumpa mea.Maetre e in vizita pe la vechi prieteni.
In alta ordine de idei spune-i scumpei mele fiice sa nu mai joace rolul ignorantei.Sunt mai buna decat ea la treburi de-astea si n-o sfatuiesc sa ma provoace.O pup si pe ea si promit sa-mi fac timp de o vedere pana la terminarea turneului astuia.Aveti grija de voi!

Actrita.

PS: Stii ca nu am lasat treaba cu Maetre suspendata degeaba.
PS2: Poate totusi ca atitudinea asta smechereasca nu-mi mai displace atat de tare cum o facea odata.Te sarut, scumpa mea, cu vesnicul zambet al unei femei pe cat de usoara pe atat de sincer impacata cu ideea.