"priveam secundele cum fugeau de mine si auzeam linistea lui blaga! auzeam cum lumina se izbeste de geam si priveam clipele cum se pierd in marea infinita a trecutului!
atingeam spuma marii prafuite si suflam usor in lumina rosiatica a verilor pierdute si-a anilor trecuti.imi scapa printre degete vantul pentru ca eu il lasam .atingeam valuri inegrite si suflam usor in caldura imaginilor insorite cu veri si ani ingropate in mine.vantul se juca printre degetele mele pentru ca eu asta vroiam."

-nu!asa ceva nu!
-e gunoi.
-bun!esti de acord! deci nici nu-i devoie sa mai fac o argumentare.
-daca ai 3 motive logice si coerente, incepi slab si inchei printr-o dezvoltare a argumentului forte : te rog!
-tu, ai citit cacatu' asta inainte sa mi-l pui in fata?
-sincer... nu. dar vreau sa te aud criticand spontan.
-stii?e chiar fain!uite! e o rubrica saptamanala in monumentul ala de iprocizie de ti-l insusesti ca revista literara...ah!cum ii zice ,ma?
-aha...ai devenit previzibila sa stii.
-doar pentru ca tu n-ai invatat ca psihologia inversa nu mai functioneaza de mult nu inseamna ca eu sunt previzibila.
-poate nu la tine desi tot ai sa-mi dai o argumentare.
-si-au batut joc si de asta!
-de carte?
-de singura cafea den tonomat pe care mai sufeream si eu s-o beau.
-scuze , lady! te scot la un starbuck's!
-am avut eu nevoie vreodata d-un barbat pentru ceva?
-vrei sa-ti raspund?!
-nu stiu!chiar vrei sa dai tu raspunsu' la asta!?
-aha...acida , nervoasa, colerica, dependenta de tigari -5 silabe: previzibila.
-bravo!ai urcat in ochii mei pe scara evolutiva.
-ceea ce , scumpo e aproape imposibil.
-...da pentru ca ai uitat ironica.
-mai tii minte?
-ce?
-cand traiam!
-inainte de a deveni ipocriti si a ne castiga existenta din lucruri in care nu mai credem de mult folosindu-ne de pretextul jalnic ca e totusi existenta cea mai apropiata de imanentul fiintelor noastre interioare -in care am incetat sa mai credem tot cam atunci?
-cam asa ceva.
-e scrisa de-o adolescenta in calduri. a folosit probabil toate sinonimlee si antonimele neologice pe care le-a putut oferi google-ul pentru fiecare cuvant al unei manele de-a lui guta si asa s-au nascut cele 5 paragrafe care mi-au ucis 3 in cel mai poetic si dureros mod pe care mi-l pot inagina.dar e doar o opinie!
-pe scurt: nu publici.
-pe scurt nu-mi mai adu asa ceva.
-unde-au disparut poetii?
-au murit odata cu fowles. pe care apropo l-as reedita mai degraba decat sa public asta.
-argument forte. bravos!
-hai sa ma vand pe un starbuck's.
-la mine sau la tine?
-unde ti-e mai comod.
-hai te rog aici e vorba de tine.
-daca-as vrea s-mi fac probleme cu privire la o eventuala intarziere la redactie m-as vinde altciuva.
-asta e subtilitatea aia extravaganta si de finete pe-o cautati domnisoara?
-argumentul forte: i-as inmana personal un al doilea nobel hertei muler decat sa public asa ceva.
-stii ca-mi palce cand esti in toane bune.
-....stii ca suntem morti de mult?!
-...da!
-twain spunea...
-sa nu pui niciodata semnul exclamarii atunci cand scrii e ca si cum ai rade la glumele tale.
-si totusi...
-uneori e necesar sa radem la glumele noastre.
-te-am invatat tot ce stii!cum dracu de-ti mai aduci aminte asta?
-n-o sa uit niciodata cum as fi vrut sa...
-sari pe mine sau pe geam cand ai intrat cu rahatu' ala de manuscris cu pretentia ipocrita de a ti-l insusi drept carte?
-haideti, doamna!
-nu-mi ma fa mai batrana ca lumea.
-deci totusi argumentu' forte?
-si sadoveanu scria mai bine.

am fugit! am fugit ca nebuna, am fugit fara directie, am fugit fara scop! am fugit de furtuna!am fugit pana cand am uitat de ce fug! am fugit pana cand fugeam doar ca sa fug!si-am fugit ca fara sa ma uit o clipa in urma!
am fugit privind cerul implorandu-l sa se termine!am fugit privind cerul cu teama ca se va termina!am fugit implorand cerul sa ma lase sa ma opresc! am fugit privind cerul cu teama ca ma voi opri!
am fugit ca sa uit!si-am fugit pana am uitat de ce fugeam!si-apoi am fugit de spaima sa nu-mi amintesc!
si m-am oprit!si-am blestemat cerul pentru minunea mea!am blestemat cerul pentru ca mi-o daduse mie!am blestemat cerul si m-am blestemat pe mine!am tipat chinuita de durerea care ma inunda! am urlat inundata de teama! am urlat atat de tare pana cand nu m-am mai putut auzi decat pe mine urland! si-am tipat pana cand tipam doar ca sa pot tipa!
si-am tacut! si-am cazut in genunchi privind cerul dar nu-l mai puteam vedea! furtuna era in mine! ma ajunsese din urma si m-ar fi gasit oriunde!era furtuna in mine si ochii mei nu incetau s-o slaveasca, ochii mei inecati in marea tulbure din mine!in ochii mei isi revarsa apele tulburi!prin ochii mei vedeai furtuna, prin ochii mei vedeai valuri spumegand, prin ochii mei simteai durerea, prin ochii mei zareai straluciri de foc si sclipiri de argint , prin ochii mei iubeai si ochi si flori si buze si morminte caci prin ochii mei vedeai furtuna!
mai asurzitor ca urletele!mai asurzitor ca tunetele! tare! zgomot! si zgomotul imi inunda mintea! si apa ma inneca!si urletele abia incepeau! si nu auzeam decat tunete ! si marea ma inunda si nimic nu oprea zgomotul! un tiut surd calma furtuna doar ca totul sa inceapa iar!si zgomotul! zgomotul! nimic nu oprea zgomotul! nimic nu oprea vocile! nimic nu oprea tipetele! nimic nu oprea sunetele! si marea ma ineca!ma rugam ca apele sa omoare ecourile!ma rugam ca marea sa ucida sunetul! ma rugam ca apa sa omoare tot ce mai era viu in mine! dar nimic nu oprea zgomotul!

you say we'll never make my parents' mistakes.

mofturi

a durut si a trecut si asta.
intr-o singura privinta te-ai inselat totusi: eu am fost margareta indragostita de maestru nu margareta cea cu multe jucarii care mai vroia inca una, nu ai fost un trofeu.
mi-am castigat de mult trofeul. eu vroiam mai mult de atat si nu vedeam lucrurile asa. nu ai fost un capriciu, nu ai fost o incapatanare, nu ai fost un teritoriu nou de cucerit, nu ai fost "vreau sa-mi dovedesc mie ca pot...". de ce? pentru ca am putut!pentru ca am cucerit, pentru ca mi-am facut moftul si nu m-am oprit...
am continuat sa continui!am continuat sa vreau sa raman, am continuat sa vreau sa ramai, am continuat sa te iubesc chiar si fara sa-mi doresc sa ma iubesti inapoi.
si m-ai iubit!si nu te-ai oprit!inca o mai faci si-o stii...
pacat ca nu mai conteaza!pacat ca am plans desi stiam asta.pacat ca acum zambesc desi poate ar fi fost mai normal sa plang.
daca acum mai vreau ceva astea da! dorintele astea chiar sunt mofturi! chiar e un moft ca vreau sa ma uit in ochii tai si sa te oblig sa-mi spui " nu te mai iubesc!" pentru ca stiu ca n-ai sa poti.
e un moft ca vreau sa ma tii in brate si atat.
e un moft pana si faptul ca vreau sa rad cu tine. e un moft si faptul ca vreau sa mai bem o cafea si sa vorbim despre lume. e un moft faptul ca vreau sa fumam o tigare si sa tacem.
e un moft faptul ca din cand in cand te sun ca sa-mi spui ce mai faci, unde esti, pe cine iubesti. iti fac un moft vorbindu-ti despre ce mai fac, cum mai sunt, ce planuri mai am si ce vise imi implinesc.
e un moft sa-mi cer sa traiesc frumos. e un moft sa vreau sa vorbesc cu vechiul tu. e un moft sa vreau sa-ti vorbesc despre noua eu si e un moft de-al tau sa nu vrei sa asculti nimic din ceea ce totusi iti spun uneori despre ea.
e un moft felul in care ma descoperi, e un moft felul in care ma revoltam pe tine. e un moft ca acum zambesc impacata cand ma gandesc la tot ce ma revolta.
e un moft felul in care te faci ca nu exist atunci cand sunt in fata ta. au fost un moft lacrimile mele pentru tine si tot un moft e acum si zambetul de pe chipul meu cand ma gandesc la tine.
e un moft al meu sa stau si sa astept . la fel cum e un moft al tau sa nu astepti niciodata nimic.
au fost un moft deciziile mele. de-asta azi e un moft faptul ca nu mai decid eu nimic. e tot un moft faptul ca decizi atat de multe desi spui ca nicio hotarare nu a fost luata de tine si pe niciuna n-ai putut si n-ai sa poti vreodata s-o influentezi.
a fost un moft de-al tau s ama minti. a fost un moft de-al meu sa te cred.
e un moft de-al tau sinceritatea, e un moft de-al meu faptul ca nu mai vreu sa o cred.
e un moft al nostru faptul ca ne vom vedea totusi intr-o zi si poate cel mai mare moft al nostru e ca am facut din ACUM -imposibil si din MAINE- poate purtandu-ne de parca am trai o vesnicie , desi candva am incalcat legea asta spunand ca niciodata noi doi nu vom face asa.