Translate

Monday 30 November 2015

'I like you a lot
Putting on my music just for watching the boys
so I do what you want....'

Pentru un timp vreau sa ignor evidentul, iminentul . Pentru ca tot romanu  stie ca ceea ce e si daca nu e nu e.
' Asta are trebui sa-ti spuna tie ca nu esti cu persona care trebuie'. Nu i-am raspuns, priveam in gol, oftand, mutand usor capul ca sa-i dau impresia can daca nu sunt de acord, cel putin ma gandesc serios la ceea ce a zis. Luke evident nu e roman si cum nu e roman e foarte greu sa inteleaga ceea ce tot romanul stie, ca nu se da vrabia din mana pe cioara de pe gard. Mai ales cand cioara are doi copii si o nevasta.
'Ati fact ceva?'
Adica? Adica faptul ca nu m-am opri din a ma Gandi la el time de 3 zile nu e nimic?! Faptul ca-i simteam respiratia pe gat atat de aproape era fata lui de a mea! Faptul can nu ma puteam uita in ochii lui cand vorbeam de frica sa nu pierd firu?! Asta nu inseamna nimic?! Faptul ca ma atingea atat de usor si subtil incat ma gandeam ca totu set intampla in mintea mea?!
'Nu. Normal ca nu!'
'Atunci fa si tu dupa ureche!'
Imi place expresia asta. Mai ales ca apoape o poti traduce in ambele limbi pe care le vorbeste minte mea. Am tacut iar, uitandu-ma in gol, oftand, mutand usor capul ca sa-i dau impresia can daca nu sunt de acord, cel putin ma gandesc serios la ceea ce a zis.

Tuesday 31 March 2015

nu eram obosita. eram in schimb, extrem de nelinistata. englezii au cuvant genial pentru asta - restless.

aveam nevoie de o tigara. aveam nevoie sa vorbesc cu Gogu:
'trebuie sa-ti cer ceva! am incredere ca stii ce vreau!'

Ca de obicei nici-un raspuns. Nu a fost niciodata in firea lu' Gogu sa vorbeasca prea mult. E genul de zeu care lasa faptele sa vorbeasca de la sine. Dar in seara asta aveam nevoie sa stiu ca Gogu m-a auzit.
'n-o sa plang! nu am de ce sa plang!'

In apararea lui Gogu trebuie sa recunosc ca a avut mereu foarte multa rabdare cu firea mea capricioasa. Pot sa recunosc ca emotional am inca 15 ani. E foarte greu sa lucrezi cu o pustoaica de 15 ani pe care n-a iubit-o niciodata taticu. Dar Gogu a stiut mereu cum sa ma ia. In seara aia eram totusi mult prea nelinistita.

'nu am bocit in momente mult mai grele. nu am plans cand nu aveam unde dormii sau ce manca. nu am sa bocesc pentru asta!'
Adevarul e ca viata de imigrant te invata ca lumea nu se invarte in jurul tau si viata nu se termina cand un tip nu te place inapoi. viata de adult te invata ca exista probleme si exista mofturi.

'N-ar fi trebuit sa te uspar cu asta, Gogule. Imi pare rau!'

Dar nu-mi parea. Vroiam sa ma auda si vroiam sa-mi dea.

'Un izvor de noroc care sa nu sece niciodata.'

Am incredere in Gogu. A stiut mereu cum sa ma ia.




Sunday 29 March 2015

-din cand in cand mai scriu. nu stiu de ce.
-de ce nu?
-n-am timp. n-are rost. nu mai pot scrie in stilu in care o faceam odata. n-am inspiratie. nu vin cuvintele. plus in doua limbi compelt diferite....e ciudat.
- ai scrie in engleza?
- da si nu....e complicat. oricat de fluent vorbesti o limba straina a scrie e o chestie de stil, de esenta, e o chestie cu care te nasti, ceva ce mostenensti. poti sa lucrezi spre a deveni mai bun, dar stilu nu se invata.
- asta e parerea ta.
- ....poate ca da.
- in fine. cum a fost vineri?
-a fost mult mai bine decat ma asteptam. a fost ciudat si-n acelati timp frumos.
-ciudat?
-stii ca lucrez in principiu numai cu barbati. in general e un sector compelt dominat de 'sexu puternic'. dar e ok, nu  m-a deranjat chestia asta niciodata, ba din contra m-am folosit intotdeauna de treaba asta spre beneficiul meu. dar nu stiu, cand aduni 300 de oamnei impreuna reazizezi cam ce insemana sa fi o femeie in industrie. dupa ce-am laut trenul spre bristol, ne-am oprit sa bem ceva inainte de ceremonie. singura femeie printre vreo 50 de barbati. crede-ma nu e deloc atractiv.... nici macar nu m-au servit la bar.
- haha. hai lasa-ma.
- pe bune! aveam un decolteu cam cat pot sani mei sa duca de adanc. singura femeie intre 20 de barbati toti stand la coada la bar si absolut nimic. a trebuit sa astept sa-mi vina randu si inca ceva.
- unde-a fosr asta?
- ne-am oprit initial in afara garii centrale, dar ceremonia a fost la cabot. bineinteles ca ian a trebuit sa comenteze cand am sugerat sa luam scurtatura, peste avon bridge. dar a fost hilar. 'celalata' ana purta tocuri biata de ea! si toate stradutele laturalnice sunt pavate. plus ca a trebuit sa trecem prin subpasaj. a fost amuzant.
-tu si ian inca maisunteti apropiati?
-...mai e ciudat. avem momente  bune si avem momente proaste. cred ca e a devenit din ce in ce mai greu pentru el sa faca distinctia intre cand imi e prieten si cand imi e sef. nu sunt tampita! stiu si eu ca avem o relatie complet disfunctioanala si nesanatoasa, dar am zis ca atata timp cat voi avea de castigat din chestia asta n-are rost sa incerc sa schimb ceva. acum....nu stiu daca punand in balanta ceea ce pierd si ceea ce castig se mai meria.



Monday 15 September 2014

home sweet home...

been a long time....

Sophia was there in the corner of the room looking calm and composed as ever. It was not in her nature to worry even when worry was due.

Veronica was in charge again. Nothing she could say or do could stop Veronica anymore. The world had many things to offer yet again and she wanted them all. She wanted to be at the centre of all.

The wild wind blew through the windows smell of cold summer rain.

For now this was home.

Ana was somewhere far away, not to be seen or found.  she lost the will to fight for control.

No one believed they would ever see Margaret again.
park that car
drop that phone
sleep on the floor
dream about me
...

Saturday 25 January 2014

Will you still love me
When I'm no longer young and beautiful?
Will you still love me
When I got nothing but my aching soul?

Tuesday 16 July 2013

Si ma trezesc iar plangand dracu stie pentru cine si dumnezeu stie pentru ce. Lucruri pe care nu le-am avut, lucruri de care nu stiu, idealuri pe care le-am dat dracu si inspiratia marilor poeti ai lumii.
Si plang ca-mi pare rau de vorbe pe care le-am zis, de vorbe pe care nu le-am zis. Imi pare rau ca n-am injurat mai mult, imi pare rau ca n-am scuipat seminte in capu mai multor oameni,imi pare rau ca nu m-am luat cu unu si cu altu, nu m-am exprimat ca o mahalagioaca suficient de mult sau suficient de clar si-mi pare rau ca-m zis mereu 'buna ziua' cand trebuia sa fi zis 'du-te dracu'. Dar nu stiu neaparat daca de-asta plang.
Sunt circumstante in care ar plange oricine si circumstante in care ar plange numa prostii. Si cine se crede suficient de destept incat sa le deobeseasca e un dobitoc. Caci oamenii plang cand ii doare fie ei de pe oriunde din marea gradina a domnului.
Si oamenii ca mine mai si mananaca cacat. Vorbesc ca sa nu taca, ineptii si nonsens. Vorbesc ca sa nu planga.

Si-mi aduc aminte vag de vremuri mai calde cand soarele statea pe cer ceva mai multa vreme. Plangeam si-atunci la fel cum plang si acum, dracu stie pentru cine si dumnezeu stie pentru ce.

http://www.youtube.com/watch?v=LFasFq4GJYM&list=FLWU6TfiH9jr_w3OlcZRlOFg