unora li se permite sa fie copii o vesnicie...dar poate ca atunci cand iti bati joc de copilaria ta descoperind cum merge lumea cand altii inca nu stiu de ea esti pedepsit sa nu mai poti fii niciodata copil.
dar ce au special oamenii care mai pot fii copii inca o viata?au scantei in priviri sau luceferi in suflet; au rosu in obraji sau au rosu in sange;au zambetul cald si dincolo e gheata...ce-ti permite sa poti fii copil o vesnicie cand altii sunt blestemati sa zaca in mocirla maturitatii...
ce-l face pe un om sa-i spuna altuia sa nu se mai poarte copilareste in timp ce privirea lui sa dezmierde altfel obrajii unui altuia caruia desi timpul nu-i mai permite atceva il lasa sa mai fie inca copil.ce e acel ceva?ce e acel ceva ce-mi lipseste mie?!eu de ce nu mai pot?!
nici mai marii mei nu m-au putut lasa sa mai fiu copil vreodata.poate pentru ca nu aveam scantei priviri, luceferi in suflet, zambet dulce, rosu in obaji sau in sange si nu am fost gheata dincolo de asta.poate de-asta sau poate din alt motiv tot ce copilaream eu era scrum si era moft si era alint, nu era copilarie, rasul meu era lasciv, mersul meu era depravat, mainile mele erau mreje, privirea mea era apa adanca si tulbure.
si nu eu am ales asta vreodata....si doare caci in sinea mea stiu de ce.....stiu de ce eu nu mai pot fi copil si altii mai pot.
plamaditi tot din carne si oase si sange ei pot si eu nu pentru ca au scantei in priviri sau luceferi in suflet,; nu pentru ca au rosu in obraji sau au rosu in sange;nu pentru ca au zambetul cald si dincolo e gheata ignorantei...nu asta iti permite sa poti fii copil dincolo de vremea ta...
No comments:
Post a Comment