se ducea spre apa neagra plina de alge cu mirosuri cadavrice. il priveam stiind ca nu e film, ca nimeni n-o sa spuna "stop!" sau "taiati!". facea ceea ce vrusesem eu sa faca. eu il creasem , eu il controlam; controlam un copil blond, cu ochi albastri , atat de hotarat cum nu fusesem eu niciodata, atat de sincer cum n-aveam eu sa mai fiu niciodata.
ducandu-se spre apa mintea mea a inventat pentru el un scop altul decat moartea. era prea copil ca sa-l omor asa; am gasit ceva nobil -se sacrifica pentru cineva- aveam sa-l omor sau nu?
si a disparut totul; m-am trezit priving in gol o camera de camin cu unde un alt copil blond cu ochi albastrii astepta. nici el nu ma vedea deci si el era creatia mea ; a asteptat cat am asteptat si eu apoi am vrut sa se ridice si s-a ridicat . ii priveam mersul ca sa-l descopar -il creasem mai mare decat primul si vroiam sa realizez daca e totusi acelasi -il scapasem de la moarte ca sa ce?-. nu avea acelasi mers hotarat si aceeasi sinceritate completa , dar nu-mi putea da seama daca e altul .
l-am dus untr-o camera alaturata unde era asteptat. auditoriul lui il privea cu ura si ostilitate am incercat sa gasesc o justificare si in mintea mea a rasarit o disparitie indelungata si nejustificata si cadavrul unui copil blond scufundandu-se in ape adanci...
era altul! era pretextul! cautasem un sacrificiu : cel privit cu atata ura era ceea ce eu deliberasem a fi sacrificiu...
am cautat in incapere chipuri ,dar eram eu in locul fiecaruia dintre ei. m-am asezat langa copilul blond privind scena de undeva din afara mea si am vazut ca nu era copil, era adolescent. pe el il caracterizau o durere sfasietoare care imi facea greata.mi-am apropiat buzele de ale lui , el privea prin mine, am inchis ochii , l-am sarutat si i-am spus :
-nu te teme!ai sa mori si tu!

nu merit sa visez!