Tine minte!

Era 3 dimineata si ploua. Am intrat pe usa uda pana la piele rugandu-ma la toti Dumnezeii pe care ii puteam numi sa nu fie nimeni treaz. Spre fericirea mea erau toti beti.

Parind pe veci a rasari,
Din urma moartea-l paste,
Caci toti se nasc spre a muri
Si mor spre a se naste.

" Stiu ca nu ti-am scris niciodata. De fapt, niciodata nu mi-am imaginat ca o sa-ti scriu. Si aveam dreptate! Veronica nu i-ar fi scris niciodata lui Hyperion - un 'muritor' nu ar indrazni sa-i scrie unui 'semizeu' fie ei uniti prin legea sangelui.
Chiar?! E greu de sesizat ironia in scris?
Sunt curioasa... ce e mai greu!? Sa fii muritor sau sa fii zeu? Ce e mai greu? Sa decazi sau sa ascezi?
Nu te enerva ca te intreb! Nu sunt nici beata nici trista, doar curioasa. De fapt, nici nu te intreb pe tine! Nu stiu cine esti. Eu il intreb pe fratele meu Hyperion. Daca primesti scrisoarea asta in locul lui....dai-o te rog. Daca a murit....nu-mi scrie inapoi, dar arde scrisoarea asta. Stii exact ca atunci cand ai dat foc intregii tale credinte. Am crezut ca doar ardeai niste hartii, ca era doar un 'gest simbolic', ceva de fatada si mandrie prosteasca a oamenilor care gandesc prea mult. Dar tu chiar ti-ai dat foc credintei.  Am ars si eu candva un teanc intreg de scrisori, dar eu doar am dat foc unor hartii. Eu nu sunt si n-am fost semizeu.

Daca vrei....da-ti cu parerea despre ce-am intrebat! Nu-mi pasa sincer. Suntem numai oameni - e dreptul nostru sa ne dam cu parerea despre lucruri de care nu avem habar.

Mai scrii?! Mai arzi ce scrii? Nu te enerva ca te intreb, Nu sunt nici beata, nici trista, doar curioasa.
Ti-aduci aminte cand  plangeam?! Ti-aduci aminte ce-mi spuneai?!  Si ploua mai tare si plangeam mai tare, ti-aduci aminte?! Te intreb pentru ca eu am uitat! Nu te enerva!
Si atunci te enervat aiurea! Te enervai in mandria ta ca muritorii pot fi atat de prosti! Te exaspera prostia umana mai mult ca orice in lume si nu vedeai in aroganta ta decat erori. Si nu vroiai sa vezi sau sa asculti! Dar erai Hyperion! Acum nu mai esti nimic si inca nu vrei sa vezi si inca nu vrei sa asculti.
Ti-am zis si atunci ca-ti pierzi timpu aiurea. Dar sa fiu sincera nu ma asteptam vreodata sa ti-l pierzi altfel. Bine poate nu te luam de sus atunci, dar acum ca suntem muritori toti e mault mai usor sa stai deasupra.
Dar eu nu mai plang si nici nici nu mai privesc in ochii tai cautand mila sau 'vorbe intelepte'. Tu ce faci?!

Ce-ai facut cu credinta noastra?!
Ai dat-o pe pula si nu te condamn caci pe tine te costa mutl mai mult decat pe mine sa o ai. Ti-aduci aminte noaptea aia cand plangeam si ploua si te-am intrebat ce sa fac!? Ti-amintesti ca m-ai luat in brate si mi-ai spus: lasa sa fie!

....Te pup. Ai grija de tine!

Veronica."

Take back this halo from my head,
Take back my starry lower,
And give to me, o God, instead
Of human love one hour.

Out of the chaos was I wrought,
In chaos would I be dispersed,
Out of the empty darkness brought,
For darkness do I thirst..."