Ma uit perplexa la ce scriam acum un an, doi si-mi vine sa- mi dau palme.
Si rad pentru ca unii au poze si eu am un blog. Am ales sa insemn negru pe alb intreg 'procesul meu de crestere si maturizare' - si-n prostia mea inca o fac.
Citesc niste commenturi, imi vine sa ma plesnesc peste fata. Si rad pentru ca unii faceau poze in timp ce eu scriam pe blog.
Incerc sa-mi amintesc ce-mi trecea prin cap ca si pe vremea aia eram 'dubioasa' si 'misterioasa' si daca da dracu sa-mi amintesc imi vine sa ma ridic de pe scaun si sa ies afara sa fumez o tigara. 
Mi-a zis frati-miu azi, proaspat absolvent de 12 clase, ca proasta-am fost din totdeauna doar ca acum parca vorbesc mai putin. Bine nu s-a exprimat chiar asa ca acuma e baiat finut.
I-am zis sa se duca in pizda masi si acuma parca m-as duce eu.
Nu indraznesc sa ma uit la ce scriam, la ce ziceam si mai ales la ce credeam acum -patru ani. Se zice ca la 16 ani tot ce zboara se mananca, numai ca la 16 ani crezi ca la asta se aplica cand aveai 14. Bai si fata fiind sa scrii tu asa ceva?!
Sa n-ai tu o rochie, o bijuterie o pereche de pantofi spoita pe blog?! Numa amor si ale tineretii valuri?! Numa tupeu si exprimari colocviale?! Numa aere de superioritate si iz de minte necoapta?! Numai gura spurcata si logoree?!
Tu fata fiind!
Si se mai trezeau cate unii sa-mi zica. De aia saracii mi-e mila ca uneori credeau ca vorbesc despre altceva la cat de 'dubioasa' si 'misterioasa' eram - si pe vremea aia.Da de mine mi-e si mai mila decat mi-e de ei ca le raspundeam. Pai sa tin eu fata mare gura inchisa?!(eu de-acum doi ani ar spune "ce-am dat-o p-asta! la mustata!")
Si rad ma, ca unii au poze si eu am blog.  Si vad cum lumea se schimba si noi tot asa ramanem. C-acolo e esenta! La 16 ani spuneai lucrurilor pe lume si tineai lumea in palma! Atunci stai de toate si-i scuipai pe toti in fata. La 20 pleci capu in semn de maturitate si intelepciune.
Alea vremuri! La 16 ani....