trei la mana...

asa! trei la mana....am discutat despre aroganta, am discutat despre durere si despre regret.acum ... sa eliminam si ideea prin care scoala ar fi vre-un fel de piedica , un fel de prapastie intre lumile concrete din faceti parte voi si cea din care fac parte eu -pentru ca nu sunteti atat de prosti incat sa credeti sau sa va lasati influentati de asta...buN! si acum ca am facut asta sa revenim la farama aia de sentiment ascuns in spatele unei aparente ascunse....
nu insisit prea mult pe tonul de protectie paternala pe care aveti impresia ca-l puteti justifica prin experienta , mai mult decat prin varsta care nu a fost nicicand o notiune de limitare...si fac asta ca sa ajung la aceea iubire speciala, care-si picteaza peisajul fara nicio nuanta paternala sau amicala...
da genul ala de iubire!caci asta e motivul asemanarii!asta e cauza tuturor similitudinilor, a coincidentelor , a confruntarii, a dorintei de individualitate si exclusivitate, a concurentei, a luptei si indraznesc sa spun a plecarii...
caci ma iubiti poate diferit , dar ma iubiti!si desi nu am certudinea zilei de maine , acum in clipa asta inca o mai faceti!
fraza aia stupida a reusit sa spuna tot ceea ce voua va fost prea teama sau ati considerat prea inutil sa spuneti .a fost o declaratie de dragoste! a fost rostirea unui adevar pe care singuri il faceti imposibil si dureros ...
asa ca am raspuns si eu chemarii voastre, am ascultat ce aveati de spus , am inteles ce era de inteles si am raspuns indubitabil mai sincer si mai profund decat oricare din voi : "DA..(eu sunt hermina lupilor de stepa)"