-sa stii ca in viata fiecare clipa moare ca sa se nasca alta si tot asa pana la ultima-ala-i apogeul pe care multi nu vor sa-l vada. moartea nu-i altceva decat o alta schimbare, schimbarea ultima din etapa asta daca vrei , da nu-i un sfarsit.
-...o poveste se termina pentru a incepe alta, o iubire se termina pentru a naste alta , un om pleaca pentru a veni un altul....asta nu putem eu sa accept?
-da si asta. vezi, tu, pentru cineva care e atat de ancorat in prezent, de la ultima "moarte" sezsizabila tu n-ai facut altceva decat sa traiesti din trecut.
-...si nu e vorba ca n-am putut...n-am vrut sa merg inainte nu....de ce naiba n-am vrut sa fiu in prezent.
-prostiile tale. el nu mai e in prezent. el e doar in trecut si poate va mai fi in viitor dar ACUM nu!ai priceput!
-nu!am acceptat!...stii..important e sa ne concentram pe nasteri nu? asta vroiai sa-mi spui.
-da.
-si ce s-a nascut dupa "moartea" lui?
-...
-a da!o noua eu!cu libertate deplina si gata de viata!un copil superb pe cale sa devina o femeie puternica...
-..numai tu stii sigur, dar fi la feld e sigura ca s-a nascut de mult un lucru pe care ai refuzat sa-l vezi...oricum..treaba cea mai grea pentru un maestru e sa-si faca elevul sa-si dea seama ca nu mai are nevoie de el.
-ai meditat azi/
-da.
-esti in forma!
-stiu...merci.
-ti-aduci aminte cand am invatat sa mergem pe biciclete?
-da.
-cati ani aveam?
-..nu stiu. eram mici.
-ti-aduci aminte cand mi-a dat drumul sa merg singura am inceput sa urlu si-am cazut.
-da.
-am refuzat sa ma mai urc pe bicileta daca nu ma tinea mama si-apoi...
-ti-a dat drumu' fara sa-ti spuna.si ghici ce?! stiusesi de la bun inceput sa mergi singura...buna analogie! puerila asa , da' ok!
-eu ,de fapt, vroiam sa-ti zic sa mergem maine sa ne plimbam.
-sigur!
-sa mor daca te mint!