Draga Sofia,
Am sa reiau scrisoarea asta de unde am lasat-o pe cea anterioara sperand ca raspunsul tau intarzie pentru ca astepti continuarea si banuind ca adevarul e altul(ceva ce tine de faptul ca morala aia e atat de lunga incat nici pana acum nu ai terminat scrisoarea).
Sper ca ti-a placut si tie ideea pe care am avut-o cu scrisorile astea.E ceva inedit.
Probabil ti-ai dat seama din ce am apucat sa-ti povestesc pana acum ca cel mai linistit lucru pe care l-am facut a fost sa ma asez la "masa de scrisori" si sa-ti scriu. Si mai stiu si ca a sunat mai mult a barfa decat a aspovedanie dar stii ca niciodata n-am vazut niciun sens in a pupa poala popii.Si ca sa mai scurtam din morala ta tin sa fac inca o observatie: ca scrisoarea aia a avut mai mult umor decat tragedie si ca orice indrazneala de a ma plange de ceva care poate pune zambetul pe buze-si nu nega ca fata aia a ta serioasa si contemplativa s-a deformat putin cand ai citit randurile mele- ar trebui sa fie iertata. Si pe deasupra indraznesc sa-ti spun ca ar trebui sa fie departe de tine gandul de a-mi reprosa ca ma plang mai rau ca o muiere, cand n-am incercat altceva decat sa privesc si eu mai amuzata lucrui care inainte aveau tenta de tragic si pentru asta numai mie pot sa-mi multumesc.Dar gata ca prevad ca o sa reusesc intr-o buna zi sa te enervez si pe tine si nu ma subestima: am talentul asta.
Tot din sectiunea "caut scuze pentru chestii pe care le fac de la bun inceput stiind ca sunt condamnabile": probabil singura prezenta feminina din viata mea mi-a facut zilele astea doua observatii demne de luat in calcul cand scrii o scrisoare si te gandesti la viata ta (ideea ca lista ei s-ar termina aici e similara ideei catolicilor cum ca platind bisericii averea ta ti se vor ierta pacatele, iubirea lui Dumnezeu fiind direct proportionala cu suma investita de tine):
Unu: Beau in fiecare zi de vreo saptamana.Si nu ma opresc asupra acestei observatii nici pentru a rade si nici pentru a o analiza, ma opresc pentru ca imi aduce aminte de o seara faina petrecuta in compania ei cand am baut tequila cu o pofta senzatioanla de ras si de betie si care s-a incheiat din pacate putin cam devreme.Dar cum sunt adepta ideei ca toate lucrurile se petrec la timpul lor , tin sa numesc pentru posteritate ca n-am sa mai fac greseala de a-i spune vreunui chelner ca frisca in engleza nu se zice tot frisca si ca e senzational sa poti sa faci haz de necaz pe ardeleneste.
Acum serios te-am pierdut! Altceva vroiam sa spun si presupun ca te-ai lamurit si tu, de atata lucru, asta daca nu cumva iti puneai problema cat am la bord acum.Renuntasem la un moment dat sa mai cred ca alcoolul te poate ajuta, pentru ca ajunsese sa ma bage in depresii-asta se intampla la perioada respectiva- dar vad ca uneori e exact ce ai nevoie ca sa "spargi gheata" si ca sa mai diminuezi din plictiseala.Nu vorbesc de excese acum, vorbesc ...fara sesn acum.E o alinare si poate sa o nege oricine, chiar e o alinare.
Doi:Ca sa o scurtez tin sa-i multumesc ca mi-a amintit o alta vorba veche de-a unei adevarate lady:
"Cea care-si asteapta cavalerul in armura stralucitoare sa nu uite niciodata ca va trebui sa curete dupa calul lui!"(Zsa Zsa Gabor)
Incepusem sa uit asta si stii ce mi se intampla mie cand incep sa vreau sa iubesc mai mult decat o fac deja.
In rest, scumpa mea, lucrurile sunt exact asa cum trebuie sa fie: nici bine, nici rau.
Pot sa-ti povestesc despre vreo 2000 de euro care-mi lipsesc cu desavarsire, dar stii ca eu nu-mi pun problema pana cand nu e chiar timpul sa ma confrunt cu ea -si nu poti nega ca probabil e cel mai bun lucru pe care-l fac-.
Mai pot sa-ti povestesc si de legea sangelui si felul in care suna ea scrisa, dar asta as prefera sa o facem fata in fata.Nu cred ca pot face abstractie de reactia ta insesizabila atunci cand chiar discutam lucruri din-astea shpirituale(Lasand glumele la o parte, chiar nu glumesc cu discutia asta).
Mai pot sa-ti umplu pagini despre vise de amor si nu pot sa umplu nici doua randuri cu concretizarea lor si daca e ceva ce chiar imi doresc in acest moment( in care rareori mai gasesti carti care sa vorbeasca despre cum ma simt) pe care stiu ca-l intelegi si il accepti nu cu lipsa de ingrijorare(poti sa incerci sa minti tu, calmo, am darul de-a citi adevarul si printre randurile scrise cel mai marunt!)e sa fiu exact acolo unde sunt!
Astept false incurajari si mai ales putina militarie.Si stiu ca e mult ceea ce cer, dar daca e cineva in stare sa faca asta pentru mine aceea esti tu-nici nu vreau sa aud de Maetre si daca indrajnesti macar sa pui problema asa te invit cateva zile aici sa te lamuresti ca cel putin uneori mai pot si eu judeca cu luciditate.
Mai pot umple doua randuri despre el, dar nu-mi permit si inca il iubesc prea mult.
Te sarut cu drag,
Vero
PS:Ma plang mai rau ca o muiere.
No comments:
Post a Comment