a fost odata

mi-am adus aminte azi de prima mea comedie (scrisa , regizata si jucata cu andreea normal! -da' e blogu meu deci scriu doar despre mine:)) )
doamne ce vremuri!ce ani!de cand n-am mai pus in scena o piesa?! prea mult ca sa nu ma apuce nostalgia doar gandindu-ma la asta...poate o sa vad vreodata "pirandeles" sau "cei trei cacanari-care de fapt erau 4"(daca nu de mine macar de actorii mei -aia buni ca maxim doi sunt)jucAte cu sala plina ca-n vremurile bune.
am mai facut pantomime- da aia nu e teatru!am mai jucat scene din piese consacrate - da' ala nu e teatru meu!... vreau sa vad sala plina si sa-mi intrerup replicile pentru ras si aplauze - ca atunci!
as incerca cu chestia asta cu "viata satului" da' unde e andreea sa traga de mine!? a am uitat! n-am mai vorbit de luni de zile...eu cu ea -mult, ea nu mine-mai putin.
unde mi-e accentu' moldovenesc si replicile de chirita, unde-s banii falsi si costumele de politai, unde e improvizatia mea de cabaret si sticla de whiskey a lu' mos craciun , unde-s animatoarele si costumatia de moulin-rouge!?, unde-i sacu in care am carat un 'mos craciun beat' pe scena, unde e costumatia de popa a lu' tital, unde-i peruca lu solcanu' , unde-s amenintarile de exmatriculare pentru faza cu flotarea, faza cu 69, injuraturile, unde-s eu certandu-ma cu sefu' pentru DREPTU' MEU LA LIBERA EXPRIMARE!LA DRACU!, unde e vremea cand ma chema direct in birou ca sa zbiere , unde-s amenintarile mele cu "a dracu sa fiu de nu joc fara niciun cacat de aprobare!"?!
sunt toate in niste cutii mari de carton pe care am mazgalit candva "recuzita" alaturi de cizme de curva, fulare din pene, costume populare, spray-uri colorate si multe poze...toate uitate intr-o camaruta murdara din sala veche de sport-pana la scena mare acolo am lipit primele cartoane si am scris pentru prima data "chirita-n las vegas"- acu cate dracu' mii de ani ca parca a trecut mai mult de-o viata...
da' toate astea-s azi si maine plec la predeal si cine stie cand o sa-mi mai aduc aminte de scena mea si de toate promisiunile sa scriem si sa jucam atatea si atatea continuari si piese noi...

gata! liniste! doua zile depravare!