era aproape 6 cand imi stingeam ultima tigare din pachet hotarata sa ies macar pentru a-mi lua unul nou pe care sa-l savurez, partial, undeva in aer liber( nu stiu de ce dar asa sunt fumatorii...tigarea parca e mai buna cand aerul e mai curat)
mi-am luat hanoracul din cuier, am furat niste bani de la mama, am cautata ca disperata cheia pe dracu stia pe unde o lasasem, am dat dracu' telefonu cacandu-ma pe bateria pizdii masii ( la figurat)si am plecat mai nervoasa decat eram inainte.
mergeam repede fara sa ma uit pe unde sau pe langa cine treceam. ma gandeam aiurea la gagici,masinsi de fite si ture de oras, la mese de biliard cu un singur tac la patru oameni , cu colturi verzi arse de scum de tigare si miros de bere statuta. ma gandeam la lumina obscura si verde, becuri arse si tarfe tinere si fragede, usi de baie trantitite ostentativ si incuiate stangaci si mult prea repede pentru simple nevoi fiziologice. ma gandeam ca proasta la fum de kentane si miros de wiskan, perdele rupte si zapuseala amara dintr-o dupamiaza de vara la umbra unei panze rosii pe o terasa de lemn scobit cu nume ca florin , laura sau pula....
cand am auzit claxonul probabil cotisem de doua ori dreapta si urcasem pe straduta stramta care ocolea " casa pionierilor" si 2 blocuri la fel de comuniste, facusem inca o data dreapta si iesisem pe strada principala, caci ajunsesem undeva in dreptul primariei.
-ce faceti domnisoara!?unde va duceti daca nu sunt indiscret ma rog?
-ba chiar sunteti foarte indiscret draga domnule si nu pot decat sa va spun ca nu e treaba dumneavoastra!
-bine domnisoara!atunci poate imi raspundeti la alta intrebare indiscreta :de unde veniti de n-ati servit nici azi scoala?
-draga domnule, da chiar intreceti masura!...apoi pe un ton mult prea familiar:ce dracu faci,ma?!
-bine ma,cu masina! ia zi papuse, te duc undeva?
-depinde pe unde....
-unde vrei!hai urca repede ca terminam cu tine imediat!
-draga domnule, ar fi de-a dreptul compromitator pentru o domnisoara in pozitia mea sa se urce cu dumneavoastra si inca un barbat ( care era soferul) in masina!
-bine domnisoara! cum doriti!
inchise geamul, lasandu-ma sa privesc incruntata scena si nesigura ca va pleca, motorul masinii porni (acum chiar eram sigura),usa se deschise , el cobori, veni spre mine , imi deschise usa si-mi spuse doar atat:
-va rog sa poftiti!...mirosea ca de obicei, in exces, a bvulgari dark temtation -limited edition-. defapt nu ma deranja deloc si ca sa fiu sincera chiar era unicul parfum barbatesc care reusea sa ma ameteasca , dar ca sa fiu si mai sincera nu cred ca era doar de la pardum. avea privirea fixa si ochii negri profunzi pareau ca ascund in spatele lor ceea ce eu stiusem din prima clipa( sub hainele de firma , mersul de borfas si atitudinea de smecheras total detasat , total impasibil, glacial se ascundeau sensibilitatea , compasiunea si ranile provocate de timp pe care tot el le vindecase , lasand totusi urme perene), avea zambetu ala srengaresc irezistibil care ii dezvelea numai putin dintii albi. am zambit in semn de multumesc si am urcat.
-o saru'mana domnisoara!imi zise o voce putin ragusita in timp ce urcam.
-buna ziua!
-va duc undeva?dar nici nu am apucat sa raspund...
-lasa, ma fata in pace! ia zi papuse: facem o tura?
-daca-mi promiti ca sunt acasa la cel mult ora 8 seara ca altfel mi se raceste lapticu' si se suparaa mamii rau de tot pe mine...
-lasa ii spui ca esti cu mine!
-da ai dreptate ! hai c-o sun acum sa-i spun ca am treaba nu mai vin acasa...
-lasa te ocupi de hitler mai tarziu! acuma : masina!( o spunea cu o satisfactie extraordinara)
-deci unde mergem?( am uitat de sofer)
-unde vrea domnisoara!
-baieti ....unde iti ofera tigarea cea mai rafinata si mai intensa satisfactie?
-aaaaaaa...dimineata!?(soferu nostru avea clar lipsa de imaginatie)
-dupa sex!
-pe-aproape!dar nu!dragilor tigarea e cea mai buna in aer curat!
-gata sefa se aproba!.....vreo preferinta?
-la cetate!
-vreti sa mergem la ruine?(soferu' era cam nelamurit)
-nu!la cealala cetate!
o secunda s-au holbat amandoi unul la altul cam prea mirati .soferu' avea o privire tampa de om care pricepe greu, dar zambetu' ala strengar imi confirma ca se aproba...
-hai n-ai auzit-o pe domnisoara?! la cetate,dorine!
-ma sigur?
-o vezi tu pe domnisoara ca nu e sigura?!
-pai...(se uita la mine in oglida)..aaa..nu.
-atunci. baga!
-si repede sa fiu acasa la timp pentru laptic!
-gata , sefa!
cetatea era undeva la vreo ora de mers cu masina in afara "metropolei" curtea de arges, cocotata in varful unei stanci , si-ti dadeai duhu pe vreo 400 de scari intortocheate ca sa ajungi pana sus da' valea argesului serpuind printre carpatii acoperiti de ceata cenusie merita toti banii!cu toate astea nici clatitele cu cola de la terasa hotelului de jos nu erau nasoale si aeru de munte era destul de curat sa intre si tigarea calumea.
Translate
Thursday, 26 February 2009
Thursday, 5 February 2009
IX
"alo?"
"ce faci , mama?"
"ce faci tu?!la cat ai venit aseara acasa?!te-am asteptat pana la trei!"
"am venit tarziu , mama.....nu trebuia sa ma astepti."
"ai patit ceva? ..te-am sunat aseara de-am innebunit!ce-ati facut, ma mama ma, iar?!"
"am vazut. stai linistita , mai bine ca te-ai culcat..."
"ce-ai patit?"
"nimic! te-am sunat asa....sa-ti zic ca sunt bine."
"bine! macar dimineata sa ma suni si tu....de frate-tu ce sa mai zic!"
"bine, mama!"
"esti la scoala?"
"...da.stai linistita... e totu ok!"
"bine, mami! ai grija de tine si spune-i lu frate-tu sa vina si el diseara acasa sa manancam si noi toti."
"bine, mama. o sa-i zic stai linistita!"
cum puteam sa-i spun vocii aleia sterse si bolnave de femeie plangand ca nici macar nu dormisem acasa, nici nu eram la scoala si ca aveam si probleme...
"bine, mami! sa ai grija de tine si sa fi cuminte!"
"da , mama! pa!"
la scoala nu era de mers, bogdan nu vroia sa ma ajute , frati-miu nu raspundea.... nu aveam ce sa fac!
ma tot gandeam la conversatia cu ea si cu cat pierdeam mai mult timpu' cu asta cu atat mi se facea mai sila de batranete , de moarte si chiar de viata in sine. nu puteam vedea in mama mai mult de o fiinta care sacrificase totul pentru doi copii care mai mult decat orice n-ar putea intelege niciodata ce au insemnat cu adevarat deciziile, alegerile si sacrificiul ei in sine. privind asta cu subiectivitatea celor in cauza, nu puteam sa simt nici macar recunostinta, ba chiar simteam repulsie!mi-am jurat sa nu-mi sacrific viata pentru nimeni , mi-am jurat sa nu ajung asa si asta era inca un motiv pentru de care de multe ori eram dezgustata de mine, desi imi promisesem si ca n-o sa arat asta niciodata.
o iubeam pe mama ca orice copil , ba poate chiar mai mult , pentru ca facuse (desi ma repet, un singur cuvant poate descrie viata ei dupa ce l-a intalnit pe tata) sacrificii de care multi in locul ei n-ar fi fost capabili , dar n-o puteam admira, nu-mi puteam dori sa fiu ca ea. nu intelegeam sau poate nu vroiam sa vad ca taria ei de caracter era mult mai puternica decat a mea sau decat a oricarei fiinte total independente , orgolioase , mandre sau puternice. si chiar atunci cand am fost capabila sa accept lucrul asta , nu mi-am putut niciodata dori macar o clipa , macar ocazia de a face aceleasi lucruri pe care le facuse ea pentru noi. ea nici macar nu privea lucrurile asa, si oricate ar fi facut nu putea fi mandra de tot ceea ce facesu , ba din contra nu sintea decat obligatia de a da in continuare tot ceea ce avea.
singura plroblema in care , desi nu i-o cerusem niciodata , mai mult o intelesese singura , nu se implicase erau vizitele la scoala, certurile in care indiferent ce prostie am fi facut ne-ar fi luat apararea , sau predicile nesfarsite despre educarea copiilor ei care oricum n-ar fi contat. stia ca suntem sinceri in ceea ce priveste problemele majore si ca atat cat putea ne ajuta , si desi nu o spunea sau poate nici nu o realiza , se bucura ca implicarea ei in "scoala" se rezuma la atat.
pornind de la asta am ajuns sa ma gandesc cat de "destept" era bo$$u, daca nici pana azi nu se prinsese de faza cu bogdan. defapt daca stau bine sa ma gandesc sedintele erau maxim de doua ori pe an si nu cereau decat prezenta , o semnatura si taria de anu adormi in timpul polologhiei dirigintelui. si eu si fratimiu avusesem norocul de a intra la un liceu bun (chiar prosti nu eram) si chiar mai mult de a avea diriginti foarte ok, care nu au cerut o data in viata lor sa vorbeasca cu mama chiar si cand fratimiu a venit beat la scoala si era s-o bata pe profa de desen( multi ani au trecut de-atunci!). ghinionul nostru fusese , in schimb, bo$$u! facea tam tam din aproape orice cacat pentru ca " avea pretentii de la elevi ca noi", si mereu chema parinti la scoala. multi nu se mai duceau ori de plictiseala vesnicei morale , ori din pur sictir. de multe ori ii chemase pe " mama" si pe "tata" la scoala, dar bogdan nu aparuse decat in cazurile mai majore si din care se putea totusi scapa ( asta era unul dintre ele nu din vre-un alt motiv in afara de acela ca umplea paharu' si tocmai il prinsesem pe el patrono foarte , foarte nervos din motive personale)...defapt niciodata nu cred ca facusem nici unul dintre noi ceva care sa fi fost nasol rau de tot , sau chiar pe bune!
dar de ajuns cu plansu' de mila, asta era!il prinsesem nervos si umplusem paharul, dar eram pe cont propriu asa ca avea doua varinte ori se calma si uita de asta , ori chiar venea mama la scoala... si oricat de buna ar fi mama riscam sa afle de scamatoria cu bogdan, iar asta nu i-ar fi convenit nici lu maica tereza!macar momentan problema era rezolvata...tot ce aveamd e facut era sa astept pana a doua zi...si-am asteptat.
"ce faci , mama?"
"ce faci tu?!la cat ai venit aseara acasa?!te-am asteptat pana la trei!"
"am venit tarziu , mama.....nu trebuia sa ma astepti."
"ai patit ceva? ..te-am sunat aseara de-am innebunit!ce-ati facut, ma mama ma, iar?!"
"am vazut. stai linistita , mai bine ca te-ai culcat..."
"ce-ai patit?"
"nimic! te-am sunat asa....sa-ti zic ca sunt bine."
"bine! macar dimineata sa ma suni si tu....de frate-tu ce sa mai zic!"
"bine, mama!"
"esti la scoala?"
"...da.stai linistita... e totu ok!"
"bine, mami! ai grija de tine si spune-i lu frate-tu sa vina si el diseara acasa sa manancam si noi toti."
"bine, mama. o sa-i zic stai linistita!"
cum puteam sa-i spun vocii aleia sterse si bolnave de femeie plangand ca nici macar nu dormisem acasa, nici nu eram la scoala si ca aveam si probleme...
"bine, mami! sa ai grija de tine si sa fi cuminte!"
"da , mama! pa!"
la scoala nu era de mers, bogdan nu vroia sa ma ajute , frati-miu nu raspundea.... nu aveam ce sa fac!
ma tot gandeam la conversatia cu ea si cu cat pierdeam mai mult timpu' cu asta cu atat mi se facea mai sila de batranete , de moarte si chiar de viata in sine. nu puteam vedea in mama mai mult de o fiinta care sacrificase totul pentru doi copii care mai mult decat orice n-ar putea intelege niciodata ce au insemnat cu adevarat deciziile, alegerile si sacrificiul ei in sine. privind asta cu subiectivitatea celor in cauza, nu puteam sa simt nici macar recunostinta, ba chiar simteam repulsie!mi-am jurat sa nu-mi sacrific viata pentru nimeni , mi-am jurat sa nu ajung asa si asta era inca un motiv pentru de care de multe ori eram dezgustata de mine, desi imi promisesem si ca n-o sa arat asta niciodata.
o iubeam pe mama ca orice copil , ba poate chiar mai mult , pentru ca facuse (desi ma repet, un singur cuvant poate descrie viata ei dupa ce l-a intalnit pe tata) sacrificii de care multi in locul ei n-ar fi fost capabili , dar n-o puteam admira, nu-mi puteam dori sa fiu ca ea. nu intelegeam sau poate nu vroiam sa vad ca taria ei de caracter era mult mai puternica decat a mea sau decat a oricarei fiinte total independente , orgolioase , mandre sau puternice. si chiar atunci cand am fost capabila sa accept lucrul asta , nu mi-am putut niciodata dori macar o clipa , macar ocazia de a face aceleasi lucruri pe care le facuse ea pentru noi. ea nici macar nu privea lucrurile asa, si oricate ar fi facut nu putea fi mandra de tot ceea ce facesu , ba din contra nu sintea decat obligatia de a da in continuare tot ceea ce avea.
singura plroblema in care , desi nu i-o cerusem niciodata , mai mult o intelesese singura , nu se implicase erau vizitele la scoala, certurile in care indiferent ce prostie am fi facut ne-ar fi luat apararea , sau predicile nesfarsite despre educarea copiilor ei care oricum n-ar fi contat. stia ca suntem sinceri in ceea ce priveste problemele majore si ca atat cat putea ne ajuta , si desi nu o spunea sau poate nici nu o realiza , se bucura ca implicarea ei in "scoala" se rezuma la atat.
pornind de la asta am ajuns sa ma gandesc cat de "destept" era bo$$u, daca nici pana azi nu se prinsese de faza cu bogdan. defapt daca stau bine sa ma gandesc sedintele erau maxim de doua ori pe an si nu cereau decat prezenta , o semnatura si taria de anu adormi in timpul polologhiei dirigintelui. si eu si fratimiu avusesem norocul de a intra la un liceu bun (chiar prosti nu eram) si chiar mai mult de a avea diriginti foarte ok, care nu au cerut o data in viata lor sa vorbeasca cu mama chiar si cand fratimiu a venit beat la scoala si era s-o bata pe profa de desen( multi ani au trecut de-atunci!). ghinionul nostru fusese , in schimb, bo$$u! facea tam tam din aproape orice cacat pentru ca " avea pretentii de la elevi ca noi", si mereu chema parinti la scoala. multi nu se mai duceau ori de plictiseala vesnicei morale , ori din pur sictir. de multe ori ii chemase pe " mama" si pe "tata" la scoala, dar bogdan nu aparuse decat in cazurile mai majore si din care se putea totusi scapa ( asta era unul dintre ele nu din vre-un alt motiv in afara de acela ca umplea paharu' si tocmai il prinsesem pe el patrono foarte , foarte nervos din motive personale)...defapt niciodata nu cred ca facusem nici unul dintre noi ceva care sa fi fost nasol rau de tot , sau chiar pe bune!
dar de ajuns cu plansu' de mila, asta era!il prinsesem nervos si umplusem paharul, dar eram pe cont propriu asa ca avea doua varinte ori se calma si uita de asta , ori chiar venea mama la scoala... si oricat de buna ar fi mama riscam sa afle de scamatoria cu bogdan, iar asta nu i-ar fi convenit nici lu maica tereza!macar momentan problema era rezolvata...tot ce aveamd e facut era sa astept pana a doua zi...si-am asteptat.
Sunday, 25 January 2009
plictiseala si fum,mult fum ....de tigara
toata lumea fuma! asa in sictir, "Numai in batjocura", ca sa ma faca sa ma simt ,sa zicem prost, ca sa-mi demonstreze cat de inferioara si autodistructiva sunt, ca sa -mi reproseze , ca dealtefel intotdeauna, " subtil" ca nu sunt de acord cu mine cu viata mea si cu felul in care mi-o traiesc, cu autodistrugerea cu tot . aveau talentul de a face mare caz din asta si de a-mi scoate ochii cu asta si ca sa ma poate convinge se mai luau si de felul cum fumez ca o "diva", victoria beckam:>:>:>
si cu toate ca mi se dilatau narile in ultimu hal , si salivam chiar , nu vroiam o tigara pentru ca ma uitam mult prea in gol,ma durea mult prea in cur , si cascam de plictiseala. nu auzeam nimic din ce se vorbea in juru meu , nu pentru ca as fi vrut sa aud altceva , ci tocmai pentru ca imi palcea linistea aceea interioara absolut divina! fixasem ceasu de pe perete , dar daca m-ar fi intrebat cineva cat e , as fi tresarit si m-as mai fi uitat o data concentrata ca sa pot sa-i raspund ca e si jumate.
la un moment dat mi se intinde o tigara , in speranta ca ma voi intinde dupa ea si -mi vor lua pachetul din fata chiar in momentul in care as fi pus mana s-o iau. pacat ca n-avem chef nici macar de asta.la masa se discuta.... nu stiu despre ce se discuta , dracu stie! EL era foarte in verva , gesticuland mult , rosu la fata , incercand sa acapareze atentia , iar EA il privea atenta in ochi sorbindu-i cuvintele fara sa le inteleaga . avea privirea aia de tampa, pe care o au unele fetele " cu care" nu poti vorbi , pentru ca vorbele trec prin ele fara sa ajunga nicaieri si se pierd , fara niciun regret ca au fost aruncate. la astfel de fete , cum era EA n-avea asta nici cea mai mica importanta, nu asta era scopul lor!bine , cu siguranta nici EL nu spunea ceva absolut briliant, fenomenal si fabulos de interesant....defapt cred ca era pe dos. era atat de pornit incat mai mult ca sigur susutinea sus si tare un kkt , o puerilitate sau pur si simplu o chestie tembela sau misogina ...
se potriveau?mai bine ca gayi din fata mea? nu credeam ca isi dadeau seama cat de mult se pupa in cur si cat de homosexual isi vorbesc, " daca vrei sa fi fericit eu te las..." , " te iubesc prea mult ca sa renunt la tine"..... si toate astea pentru o fata si o cearta tampita , izbucnita dintr-un motiv la fel de tampit....
se fuma! si parca ma strigau pe mine si comentau ca nu-i bag in seama , dar nu vroiam ca asta sami atraga atentia de la linistea aia surda si divina din mintea mea....
ma gandeam ca poate mi-ar prinde bine sa vad un film cand ma intorc acasa dar ce rost ar fi avut? nu era locul meu acolo, nu vroiam sa fiu acolo si parca nicaieri in alta parte , nu vroiam sa fiu deloc si totusi gandul ca as putea sa nu mai fiu ma speria.
in dreapta mea se bea bere la metru, halbe peste tot pe masa si rasete stridente insotite de mustrari subtile si tacute care oricum n-aveau nicio importanta. zgomotul devenea din ce in ce mai plat mai simplu , mai comod si crea o patura de tacere interioara divina ....
cineva nou a venit la masa cautand pe altcineva. s-au gasit. s-au salutat si a u inceput sa discute aparte de restu probleme cruciale ale existentei umane....nici eu nu duceam grija zilei de maine, nici eu nu stiam ce e aia viata, dar stiam ca a trai e ceva dincolo de cele trei telefoane mobile, cate unu pentru fiecare retea, , permisu de conducere si halba de bere! stiam ca a trai e undeva dincolo de dorinta de a avea bani si libertate si aveam impresia ca pe langa mine un singur om din toata gloata de 15 adunata la masa , mai simtea lafel.
poate ca nu e nimic dincolo de materialism si lucruri banale , si fericirea e ceva prea perisabil ca sa poata fi pretuita ca valoare.
in jurul meu zgomot si fum , mult fum de tigare..... iar in mine liniste... liniste divina...
si cu toate ca mi se dilatau narile in ultimu hal , si salivam chiar , nu vroiam o tigara pentru ca ma uitam mult prea in gol,ma durea mult prea in cur , si cascam de plictiseala. nu auzeam nimic din ce se vorbea in juru meu , nu pentru ca as fi vrut sa aud altceva , ci tocmai pentru ca imi palcea linistea aceea interioara absolut divina! fixasem ceasu de pe perete , dar daca m-ar fi intrebat cineva cat e , as fi tresarit si m-as mai fi uitat o data concentrata ca sa pot sa-i raspund ca e si jumate.
la un moment dat mi se intinde o tigara , in speranta ca ma voi intinde dupa ea si -mi vor lua pachetul din fata chiar in momentul in care as fi pus mana s-o iau. pacat ca n-avem chef nici macar de asta.la masa se discuta.... nu stiu despre ce se discuta , dracu stie! EL era foarte in verva , gesticuland mult , rosu la fata , incercand sa acapareze atentia , iar EA il privea atenta in ochi sorbindu-i cuvintele fara sa le inteleaga . avea privirea aia de tampa, pe care o au unele fetele " cu care" nu poti vorbi , pentru ca vorbele trec prin ele fara sa ajunga nicaieri si se pierd , fara niciun regret ca au fost aruncate. la astfel de fete , cum era EA n-avea asta nici cea mai mica importanta, nu asta era scopul lor!bine , cu siguranta nici EL nu spunea ceva absolut briliant, fenomenal si fabulos de interesant....defapt cred ca era pe dos. era atat de pornit incat mai mult ca sigur susutinea sus si tare un kkt , o puerilitate sau pur si simplu o chestie tembela sau misogina ...
se potriveau?mai bine ca gayi din fata mea? nu credeam ca isi dadeau seama cat de mult se pupa in cur si cat de homosexual isi vorbesc, " daca vrei sa fi fericit eu te las..." , " te iubesc prea mult ca sa renunt la tine"..... si toate astea pentru o fata si o cearta tampita , izbucnita dintr-un motiv la fel de tampit....
se fuma! si parca ma strigau pe mine si comentau ca nu-i bag in seama , dar nu vroiam ca asta sami atraga atentia de la linistea aia surda si divina din mintea mea....
ma gandeam ca poate mi-ar prinde bine sa vad un film cand ma intorc acasa dar ce rost ar fi avut? nu era locul meu acolo, nu vroiam sa fiu acolo si parca nicaieri in alta parte , nu vroiam sa fiu deloc si totusi gandul ca as putea sa nu mai fiu ma speria.
in dreapta mea se bea bere la metru, halbe peste tot pe masa si rasete stridente insotite de mustrari subtile si tacute care oricum n-aveau nicio importanta. zgomotul devenea din ce in ce mai plat mai simplu , mai comod si crea o patura de tacere interioara divina ....
cineva nou a venit la masa cautand pe altcineva. s-au gasit. s-au salutat si a u inceput sa discute aparte de restu probleme cruciale ale existentei umane....nici eu nu duceam grija zilei de maine, nici eu nu stiam ce e aia viata, dar stiam ca a trai e ceva dincolo de cele trei telefoane mobile, cate unu pentru fiecare retea, , permisu de conducere si halba de bere! stiam ca a trai e undeva dincolo de dorinta de a avea bani si libertate si aveam impresia ca pe langa mine un singur om din toata gloata de 15 adunata la masa , mai simtea lafel.
poate ca nu e nimic dincolo de materialism si lucruri banale , si fericirea e ceva prea perisabil ca sa poata fi pretuita ca valoare.
in jurul meu zgomot si fum , mult fum de tigare..... iar in mine liniste... liniste divina...
Friday, 2 January 2009
-VIII-
mi-am aprins din nou o tigara . era 12 si nu mai conteaza cat. m-am gandit s-o sun pe colega-mea sa le spuna profilor ca am cine stie ce mama dracu boala infectioasa ( nu de alta da facea el patrono supremo urat)si de-asta n-am venit, da' joia ne tiram de la cel mult ora 1 asa ca n-avea rost.
ma gandeam pe unde e frati-miu , ce kkturi face si de ce s-a intors.n-aveam cum sa ma bag in viata lui si era clar ca de la mary nu puteam sa scot nimic. (trebuie sa fac o trecerea cam brusca dar) : dintr-o data imi suna telefonu; era colega-mea!
- ce faci,fato?
-domnisoara! asa se vorbeste! nu ti-ar fi rusine! imediat sa vi la scoala cu parintii!
era bo$$u'. era ultimu kkt la care ma asteptam , dar ideea era ca trebuia sa rezolv cumva.
-alo , bogdane?
sec:
-zi!
-am nevoie d-un serviciu! se revanseaza frati-miu la tine!
-fata, io-ti zic sa-ti bagi dracu mintile in cap si sa nu te mai bagi in cacaturi din care nu esti in stare sa iesi singura!hai ca am treburi serioase !
de cand plecase tata si se imbolnavise mama , frati-miu apelase mereu la bogdan( tovaras si partener de magareli) sa vina la scoala si sa se dea drept concubinu' mamei si actualu " logodnic" asta ca sa nu fie nicio problema in documentele oficiale. de atunci bogdan devenise " tata adoptiv". eu nu fusesem de-acord cu kktu asta pentru ca la vremea respectiva mi se parea cea mai mare prostie si labareala posibila si mi se parea absolut imposibil sa nu se prinda bo$$u! s-a dovedit ca l-am supraapreciat pe "patrono supremo " pentru ca timp de 3 ani bogdan a mers la sedinte , a semnat documente si s-a prezentat in pozitie de drepti la datorie, gata sa futa tot liceu in gura pentru " copii lui".mama n-a fost nevoita sa dea pe la scoala deloc , pana si hartogaria pentru bac o semnase acasa( stia si ea ca e ceva in neregula , dar in sinea ei constientiza ca tot ce faceam , faceam ca ea sa aibe mai putine griji si probleme). fi' su si nevasta-sa murisera amandoi - dracu stie cum- sau poate ca nevasta-sa traia , dar era plecata ca multe alte neveste de smecheri ,dame de companie pe la bruxelles . cert e ca a prins mult drag de frati-miu si chit ca nu era cel mai bazat dintre bazati la scos pe frati-miu de multe ori din kkturi si tinea la el ca la ochii din cap ; inainte sa plece, ruda mea sange l-a rugat sa aiba grija de mine si sa m-ajute de cate ori intru in belele si nu pot sa neg ca s-a tinut de cuvant.pana acum! era clar bogdan nu ma ajuta nu pentru ca avea treburi mai importante, sau pentru ca i se luase ; fratiorul meu facuse ceva aiurea .....si totusi nu pot sa cred ca si pana azi a inghitit galusca.
reactia normala a fost sa-l sun pe taran( pe frati-miu) , dar ca de obicei avea telefonul inchis.ce dracu puteam sa fac?trebuia sa sun pe cineva.... dar pe cine?
ma gandeam pe unde e frati-miu , ce kkturi face si de ce s-a intors.n-aveam cum sa ma bag in viata lui si era clar ca de la mary nu puteam sa scot nimic. (trebuie sa fac o trecerea cam brusca dar) : dintr-o data imi suna telefonu; era colega-mea!
- ce faci,fato?
-domnisoara! asa se vorbeste! nu ti-ar fi rusine! imediat sa vi la scoala cu parintii!
era bo$$u'. era ultimu kkt la care ma asteptam , dar ideea era ca trebuia sa rezolv cumva.
-alo , bogdane?
sec:
-zi!
-am nevoie d-un serviciu! se revanseaza frati-miu la tine!
-fata, io-ti zic sa-ti bagi dracu mintile in cap si sa nu te mai bagi in cacaturi din care nu esti in stare sa iesi singura!hai ca am treburi serioase !
de cand plecase tata si se imbolnavise mama , frati-miu apelase mereu la bogdan( tovaras si partener de magareli) sa vina la scoala si sa se dea drept concubinu' mamei si actualu " logodnic" asta ca sa nu fie nicio problema in documentele oficiale. de atunci bogdan devenise " tata adoptiv". eu nu fusesem de-acord cu kktu asta pentru ca la vremea respectiva mi se parea cea mai mare prostie si labareala posibila si mi se parea absolut imposibil sa nu se prinda bo$$u! s-a dovedit ca l-am supraapreciat pe "patrono supremo " pentru ca timp de 3 ani bogdan a mers la sedinte , a semnat documente si s-a prezentat in pozitie de drepti la datorie, gata sa futa tot liceu in gura pentru " copii lui".mama n-a fost nevoita sa dea pe la scoala deloc , pana si hartogaria pentru bac o semnase acasa( stia si ea ca e ceva in neregula , dar in sinea ei constientiza ca tot ce faceam , faceam ca ea sa aibe mai putine griji si probleme). fi' su si nevasta-sa murisera amandoi - dracu stie cum- sau poate ca nevasta-sa traia , dar era plecata ca multe alte neveste de smecheri ,dame de companie pe la bruxelles . cert e ca a prins mult drag de frati-miu si chit ca nu era cel mai bazat dintre bazati la scos pe frati-miu de multe ori din kkturi si tinea la el ca la ochii din cap ; inainte sa plece, ruda mea sange l-a rugat sa aiba grija de mine si sa m-ajute de cate ori intru in belele si nu pot sa neg ca s-a tinut de cuvant.pana acum! era clar bogdan nu ma ajuta nu pentru ca avea treburi mai importante, sau pentru ca i se luase ; fratiorul meu facuse ceva aiurea .....si totusi nu pot sa cred ca si pana azi a inghitit galusca.
reactia normala a fost sa-l sun pe taran( pe frati-miu) , dar ca de obicei avea telefonul inchis.ce dracu puteam sa fac?trebuia sa sun pe cineva.... dar pe cine?
Monday, 24 November 2008
-VIII-
bajbaind prin intuneric am reusit s-ajung la intrerupator dupa ce m-am lovit de un picior de scaun, am cazut de doua ori impiedicandu-ma de obiecte necunoscute si am dat cu capu de un raft pus aiurea plus ca am daramat nijte chestii dar am iesit victorioasa. LUMINA FRATE!
mi-am bagat o pula cat casa scanteii!!!! bineinteles ca eram in camera lui mary , in apartament la mary si partea cea mai tampita era ca nu stiam cum mama dracu am ajuns acolo!!! doamne si ma durea capu' ca dracu'!
-daca scoti vr-un cuvant nu mai apuci sa termini tigarea aia!
-bunadimineata , Inaltimea Voastra!ATI DORMIT BINE?
-mary! taci dracu si da-mi o tigare!
fumam amandoi in bucatarie , eu cu curu pe tejghea si el rezemat cu cotu' de masa belind ochii mici si prospat sculati la mine. el ranjea ca prostu', iar eu incercam sa am aerul acela de " tot ce s-a intamplat e perfect normal" . eu blufam , el , oricat de prost ar fi fost , ma stia de prea mult timp sa nu se prinda, eu stiam ca stie , el stia ca stiu ca stie. eu speram sa deschida gura sa faca macar misto de mine( macar imi zicea ce penibilitatile dracu' facusem) , el stia ca asta vreau. eu asteptam un sunet , orice! el tacea!
-bou de fratimiu unde e ?( urma un moment absolut savoros insotit de o tigara! cum puteam sa gasesc o cale de scapare mai usoara?!)
-nu stiu!
-minti!
-taci ma-n pula mea!
-bu hu hu! saraca oaie! pleca coibanu' si-o lasa singura!
-taci in pula mea ca-ti fut una de nu te mai scoli!..curva dracu!
fumam in continuare desi eram cacata pe mine de frica . exagerasem si eu , dar nu de asta s-a ridicat nervos de pe scaun si a plecat in camera alaturata facandu-ma curva. se pare ca problema cu fratimiu il deranja pe mary mai rau decat as fi crezut! am pus sa fac o cafea, am patat halatu' de baiede pe mine care probabil era al lu ma-sa si m-am dus dupa mari cu 2 cani de "nescafe aroma terapi senjual".
-hai ma! te-ai suparat?
-nu! da' ma enervezi!
-stiu! imi pare rau da' nu credeam ca te pot dispera asa de tare!
as fi vorbit cu el despre asta dar clar nu era cel mai potrivit lucru nu era nici locul si mai ales momentul asa ca am deschis televizorul si ne-am uitat la tom si jerry intr-o tacere tembela si cam apasatoare.
-haide ca plec!
-ai hainele pe canapea in sufragerie.( nu mintea, chiar acolo erau ! aveam in acel moment 2 variante ori sa ma atac si sa-i zic ca nu-s atat de proasta incat sa cred ca m-am dezbracat in sufragerie -plus ca erau prea bin aranjate ca sa fiu eu- sau sa ma prefac ca nu e nimic anormal sau in neregula in toata situatia)
mi-am stins tigarea, mi-am baut ultima gura de cafea , mi-am luat hainele , m-am schimbat frumos IN BAIE, mi-am luat cheile s i telefonul de printre pahare goale si scrumiere full si m-am tirat acasa sec , tacut , apasator dar teribil de calm si colocvial.
-pa!
-nu uiti ceva papuse?
-azi e joi!
-noroc ca nu e ma-ta acasa!
-da. noroc!
am ajuns acasa la obisnuita liniste si singuratate. de cand fratimiu plecase la " faculatea de milionari" ( unde dupa ce terminai- citez- primeai un rols roice , o vila in monaco si 50 de miare sa le investesti in propria afacere) ramasesem singura cu mama. tata plecase de mult pe meleaguri strane si acolo a ramas, iar mama daca nu muncea era bolnava si zacea la pat in timp ce fisa o ardea prin discoteci si cluburi. viata are prostul obicei de ati lasa un gust amar! sau poate era de la cafea!
mi-am bagat o pula cat casa scanteii!!!! bineinteles ca eram in camera lui mary , in apartament la mary si partea cea mai tampita era ca nu stiam cum mama dracu am ajuns acolo!!! doamne si ma durea capu' ca dracu'!
-daca scoti vr-un cuvant nu mai apuci sa termini tigarea aia!
-bunadimineata , Inaltimea Voastra!ATI DORMIT BINE?
-mary! taci dracu si da-mi o tigare!
fumam amandoi in bucatarie , eu cu curu pe tejghea si el rezemat cu cotu' de masa belind ochii mici si prospat sculati la mine. el ranjea ca prostu', iar eu incercam sa am aerul acela de " tot ce s-a intamplat e perfect normal" . eu blufam , el , oricat de prost ar fi fost , ma stia de prea mult timp sa nu se prinda, eu stiam ca stie , el stia ca stiu ca stie. eu speram sa deschida gura sa faca macar misto de mine( macar imi zicea ce penibilitatile dracu' facusem) , el stia ca asta vreau. eu asteptam un sunet , orice! el tacea!
-bou de fratimiu unde e ?( urma un moment absolut savoros insotit de o tigara! cum puteam sa gasesc o cale de scapare mai usoara?!)
-nu stiu!
-minti!
-taci ma-n pula mea!
-bu hu hu! saraca oaie! pleca coibanu' si-o lasa singura!
-taci in pula mea ca-ti fut una de nu te mai scoli!..curva dracu!
fumam in continuare desi eram cacata pe mine de frica . exagerasem si eu , dar nu de asta s-a ridicat nervos de pe scaun si a plecat in camera alaturata facandu-ma curva. se pare ca problema cu fratimiu il deranja pe mary mai rau decat as fi crezut! am pus sa fac o cafea, am patat halatu' de baiede pe mine care probabil era al lu ma-sa si m-am dus dupa mari cu 2 cani de "nescafe aroma terapi senjual".
-hai ma! te-ai suparat?
-nu! da' ma enervezi!
-stiu! imi pare rau da' nu credeam ca te pot dispera asa de tare!
as fi vorbit cu el despre asta dar clar nu era cel mai potrivit lucru nu era nici locul si mai ales momentul asa ca am deschis televizorul si ne-am uitat la tom si jerry intr-o tacere tembela si cam apasatoare.
-haide ca plec!
-ai hainele pe canapea in sufragerie.( nu mintea, chiar acolo erau ! aveam in acel moment 2 variante ori sa ma atac si sa-i zic ca nu-s atat de proasta incat sa cred ca m-am dezbracat in sufragerie -plus ca erau prea bin aranjate ca sa fiu eu- sau sa ma prefac ca nu e nimic anormal sau in neregula in toata situatia)
mi-am stins tigarea, mi-am baut ultima gura de cafea , mi-am luat hainele , m-am schimbat frumos IN BAIE, mi-am luat cheile s i telefonul de printre pahare goale si scrumiere full si m-am tirat acasa sec , tacut , apasator dar teribil de calm si colocvial.
-pa!
-nu uiti ceva papuse?
-azi e joi!
-noroc ca nu e ma-ta acasa!
-da. noroc!
am ajuns acasa la obisnuita liniste si singuratate. de cand fratimiu plecase la " faculatea de milionari" ( unde dupa ce terminai- citez- primeai un rols roice , o vila in monaco si 50 de miare sa le investesti in propria afacere) ramasesem singura cu mama. tata plecase de mult pe meleaguri strane si acolo a ramas, iar mama daca nu muncea era bolnava si zacea la pat in timp ce fisa o ardea prin discoteci si cluburi. viata are prostul obicei de ati lasa un gust amar! sau poate era de la cafea!
Friday, 14 November 2008
mama ce ma durae capu'!!!!.....simteam un miros ciudat de proaspat vopsit amestecat cu fum de tigara care-mi dilata narile.imi placea. nu stiu cat am stat asa intinsa doar ca sa simt mirosul acela straniu..poate cateva minute ....poate ore ....sau poate deloc? imi vajaia capul atat de tare si un tiuit surd imi zgaria urechile. unde eram?...poate ar fi fost mai bine sa fi deschis ochii ca sa-mi dau seama. oare? meritam premiu' nobel pentru asta... parca totusi eram mai desteapta inainte.. si parca totusi n-as fi deschide ochii , nu inca.... si totusi trebuia sa aflu unde eram( poate eram acasa in pat si nu-mi dau seama de la mahmureala) bine! la 3! 1...2...3...si: bezna!trebuia sa gasesc ceva de luminat daca tot am deschis ochii....macar de nu ma durea capu atat de tare!...bun. trebuia sa ma ridic cumva ca sa-mi caut telefonul. unde eram? era prea tare sa fie patu meu. la frati-miu cu siguranta nu ajunsesem peste noapte fara sa ne opreasca politia.atunci unde dracu puteam sa fiu?...la marie?!
dintr-o data ,asa de aiurea, mi-am adus aminte de o intamplare mai veche care bineinteles ca nu avea nicio legatura cu nimic. cunoscusem mai demult un tip, al carui nume e irelevant -tipul smecherasului care face pe duru' doar ca sa ascunda o sensibilitate launtrica surprinzatoare si marcata de o experienta personala puternica (oamenii nu se nasc rai , paradoxal insa, viata ii face rai)-. am ramas prieteni buni pana azi si tin sa spun ca toate colectiile sale de numere de telefon , agende cu nume si intalniri , sutiene uitate si inimi frante ma lasau rece. pe noi ne-a imprietenit simtul umorului si gusturile , opiniile , sistemele de valori si organele reproductive, toate total opuse! dar nu asta conta!singura experienta legata de el care la momentul respectiv m-a marcat si m-a facut sa inteleg inca o data ca daca nu stii cum sa treci prin viata esti pierdut sau altfel spus, invata cat poti de mult din experintele altora mi-a fundamentat primul principiu al iubirii la 14 ani!eram intr-un bar oarecare: eu, el si gagica-sa. ma simteam ca dracu de in plus, fumam o tigare si ma uitam prin telefonul lui in timp ce gagica-sa se uita la mine cu o privire fulgeratoare ca leoaica la vanatorul care-i fura puiul de langa ea.
la un moment dat am uitat de mine si m-am benoclat insisitent la ei timp de cateva minute observand fara sa vreau ( mai mult sau mai putin) comportamentele lor. ea il lua in brate il strange atat de tare ca daca ar fi avut mai multa forta sigur l-ar fi sufocat , insa era cu 3 ani si 4 capate mai mica decat el. se chinuia sa ajunga la buzele lui si spera cu fiecare sarutare sa-l satisfaca fara sa stie ca pentru el toate "cacaturile" astea nu mai insemnau de mult nimic. tipa nu era nici macar "la nivelu marii" si se citea in ochii ei si pe chipul ei se vedea cat de mult se chinuia sa-l faca fericit , timp in care el o impingea , facea misto de statura ei si de ochii un pic cam mari, de faptu ca n-avea tate si dupa ce o imbratisa iarasi de cateva ori si ii baga limba pe gat ii punea capu' pe umar si se stramba mimand o felatie. a incheiat prin a-i spune ca n-are tate si n-are cur si ca nu stie ce mai cauta cu ea atata timp cat nu-i da nici pizda. a plecat plangand si dupa o jumatate de ora tot ea i-a dat un mesaj inapoi in care-si cerea scuze ca se comportase atat de copilareste si ca daca el vroia o sa faca si sex cu el. dupa 3 zile aceeasi copila plangea prin baia scolii si trimitea mesaje disperata: " te rog frumos iarta-ma ca ma comport ca un copil! te rog! fac ce vrei numai hai sa ne impacam!" , iar baiatul meu deja invartea combinatii cu o alta blonda din industrial.
dintr-o data ,asa de aiurea, mi-am adus aminte de o intamplare mai veche care bineinteles ca nu avea nicio legatura cu nimic. cunoscusem mai demult un tip, al carui nume e irelevant -tipul smecherasului care face pe duru' doar ca sa ascunda o sensibilitate launtrica surprinzatoare si marcata de o experienta personala puternica (oamenii nu se nasc rai , paradoxal insa, viata ii face rai)-. am ramas prieteni buni pana azi si tin sa spun ca toate colectiile sale de numere de telefon , agende cu nume si intalniri , sutiene uitate si inimi frante ma lasau rece. pe noi ne-a imprietenit simtul umorului si gusturile , opiniile , sistemele de valori si organele reproductive, toate total opuse! dar nu asta conta!singura experienta legata de el care la momentul respectiv m-a marcat si m-a facut sa inteleg inca o data ca daca nu stii cum sa treci prin viata esti pierdut sau altfel spus, invata cat poti de mult din experintele altora mi-a fundamentat primul principiu al iubirii la 14 ani!eram intr-un bar oarecare: eu, el si gagica-sa. ma simteam ca dracu de in plus, fumam o tigare si ma uitam prin telefonul lui in timp ce gagica-sa se uita la mine cu o privire fulgeratoare ca leoaica la vanatorul care-i fura puiul de langa ea.
la un moment dat am uitat de mine si m-am benoclat insisitent la ei timp de cateva minute observand fara sa vreau ( mai mult sau mai putin) comportamentele lor. ea il lua in brate il strange atat de tare ca daca ar fi avut mai multa forta sigur l-ar fi sufocat , insa era cu 3 ani si 4 capate mai mica decat el. se chinuia sa ajunga la buzele lui si spera cu fiecare sarutare sa-l satisfaca fara sa stie ca pentru el toate "cacaturile" astea nu mai insemnau de mult nimic. tipa nu era nici macar "la nivelu marii" si se citea in ochii ei si pe chipul ei se vedea cat de mult se chinuia sa-l faca fericit , timp in care el o impingea , facea misto de statura ei si de ochii un pic cam mari, de faptu ca n-avea tate si dupa ce o imbratisa iarasi de cateva ori si ii baga limba pe gat ii punea capu' pe umar si se stramba mimand o felatie. a incheiat prin a-i spune ca n-are tate si n-are cur si ca nu stie ce mai cauta cu ea atata timp cat nu-i da nici pizda. a plecat plangand si dupa o jumatate de ora tot ea i-a dat un mesaj inapoi in care-si cerea scuze ca se comportase atat de copilareste si ca daca el vroia o sa faca si sex cu el. dupa 3 zile aceeasi copila plangea prin baia scolii si trimitea mesaje disperata: " te rog frumos iarta-ma ca ma comport ca un copil! te rog! fac ce vrei numai hai sa ne impacam!" , iar baiatul meu deja invartea combinatii cu o alta blonda din industrial.
Monday, 13 October 2008
liniste, furtuna , despartire
nu mai simtise de multa vreme raceala aia intre ei ....poate ca nu simtise niciodata conjuncturile atat de diferite, valorile radicale, nici o urma de caldura...poate ca nu vazuse niciodata un gol imens ....
vrusese o schimbare vrusese mai mult pentru ea ...se saturase sa se daruiasca , se saturase ca totul sa insemne ei si acum regreta ....toata lumea i-o reprosa , se schimbase, tipa, nu mai dadea tigari , gesticula mult , vorbea prea tare , se grabea, n-avea stare , facea pe desteapta , se supara prea repede, fuma urat si nu mai impartea ceea ce inainte ar fi dat cu o usurinta ce aducea a sclavie .... si-atunci isi punea intrebari trebuia sa fie iar ca inainte? trebuia sa le ofere tot timpu sprijin din toate punctele de vedere ?! vroia un semn, vroia un raspuns , vroia o urma de caldura din partea lor ...
se lamurise...stia deja cine o iubea cu adevarat , cine o aprecia , pentru cine nu conta dar a ramas uimita: nu mai erau ei ,nu mai erau aceleasi fete cunoscute, aceleasi gesturi vechi , aceleasi voci sau aceleasi chipuri .... totul era nou, au ramas alaturi de ea "altii" , iar acei altii au devenit "ei"...
ii separa acum o distanta imensa, nu simtise niciodata mii de kilometrii ascunsi in ganduri idei sau fraze banale ...nu simtitse niciodata indiferenta intr-o speranta care nu i se adresa nici macar ei . nu simtise niciodata incapacitatea de a interpreta ,chiar si gresit, o replica aruncata aiurea ...
se indoia chiar si de rautatea lor : era sincera? si daca da venea dintr-o dragoste pe care nu stiuse sa o aprecieze niciodata sau pur si simplu o indiferenta launtrica stimula semnale " de aparare" in fata pierderii sursei de hrana a orgoliului propriu ...
stiuse dintotdeauna ca le placuse sa fie indiferenti, sa para duri si nepasatori pentru ca dadea bine , dar fara sa le-o spuna le cerea sa nu faca la fel cu ea ....
nu stia cum sa strabata miile de kilometrii. n-avea siguranta , raspunsul sau curajul sa faca primul pas si cauta ceva, cauta un semn ,cauta ceva profund , cauta ceva de care stia ca ei nu sunt capabili ...cauta poate iertare in schimbul schimbarii , dar nu vroia sa se schimbe ....
"pa" ...timid, poate plictisit , dar dureros de retoric si mult prea singur....tacerea durea mai mult ca orice , golul imens o speria....inainte ar fi avut o speranta , inainte ar fi stiut ca toate astea nu insemnau nimic , dar era altfel inainte ....
" vreau o cafea simpla". o intampina un zambet cald care o umplea de o bucurie infantila inexplicabil de pura si ilogica si niste ochii mari, negrii pe care parea ca-i stie de-o eternitate , desi nu ii vazuse pentru prima data decat de cateva saptamani.
"ce mai faci?"...
nu mai impartise tigari cu o atata lejeritate niciodata , nu mai fusese atat de sincera si in largul ei de multa vreme, nu mai fusese asa de atasata de prea multa vreme si nu era iubire, nu era dragoste, nu era un sentiment puternic sau profund , era in schimb o traire launtrica scurta , dar de-o sinceritate, de-o euforie si libertate care-ti provoaca dependenta.... de-o intensitate care-o facea sa uite de tot si sa se intrebe de ce sa-i mai pese de orice altceva atunci, acolo.
P.S: ( Camil Petrescu)-nici macar el nu crede ce spune:))))
vrusese o schimbare vrusese mai mult pentru ea ...se saturase sa se daruiasca , se saturase ca totul sa insemne ei si acum regreta ....toata lumea i-o reprosa , se schimbase, tipa, nu mai dadea tigari , gesticula mult , vorbea prea tare , se grabea, n-avea stare , facea pe desteapta , se supara prea repede, fuma urat si nu mai impartea ceea ce inainte ar fi dat cu o usurinta ce aducea a sclavie .... si-atunci isi punea intrebari trebuia sa fie iar ca inainte? trebuia sa le ofere tot timpu sprijin din toate punctele de vedere ?! vroia un semn, vroia un raspuns , vroia o urma de caldura din partea lor ...
se lamurise...stia deja cine o iubea cu adevarat , cine o aprecia , pentru cine nu conta dar a ramas uimita: nu mai erau ei ,nu mai erau aceleasi fete cunoscute, aceleasi gesturi vechi , aceleasi voci sau aceleasi chipuri .... totul era nou, au ramas alaturi de ea "altii" , iar acei altii au devenit "ei"...
ii separa acum o distanta imensa, nu simtise niciodata mii de kilometrii ascunsi in ganduri idei sau fraze banale ...nu simtitse niciodata indiferenta intr-o speranta care nu i se adresa nici macar ei . nu simtise niciodata incapacitatea de a interpreta ,chiar si gresit, o replica aruncata aiurea ...
se indoia chiar si de rautatea lor : era sincera? si daca da venea dintr-o dragoste pe care nu stiuse sa o aprecieze niciodata sau pur si simplu o indiferenta launtrica stimula semnale " de aparare" in fata pierderii sursei de hrana a orgoliului propriu ...
stiuse dintotdeauna ca le placuse sa fie indiferenti, sa para duri si nepasatori pentru ca dadea bine , dar fara sa le-o spuna le cerea sa nu faca la fel cu ea ....
nu stia cum sa strabata miile de kilometrii. n-avea siguranta , raspunsul sau curajul sa faca primul pas si cauta ceva, cauta un semn ,cauta ceva profund , cauta ceva de care stia ca ei nu sunt capabili ...cauta poate iertare in schimbul schimbarii , dar nu vroia sa se schimbe ....
"pa" ...timid, poate plictisit , dar dureros de retoric si mult prea singur....tacerea durea mai mult ca orice , golul imens o speria....inainte ar fi avut o speranta , inainte ar fi stiut ca toate astea nu insemnau nimic , dar era altfel inainte ....
" vreau o cafea simpla". o intampina un zambet cald care o umplea de o bucurie infantila inexplicabil de pura si ilogica si niste ochii mari, negrii pe care parea ca-i stie de-o eternitate , desi nu ii vazuse pentru prima data decat de cateva saptamani.
"ce mai faci?"...
nu mai impartise tigari cu o atata lejeritate niciodata , nu mai fusese atat de sincera si in largul ei de multa vreme, nu mai fusese asa de atasata de prea multa vreme si nu era iubire, nu era dragoste, nu era un sentiment puternic sau profund , era in schimb o traire launtrica scurta , dar de-o sinceritate, de-o euforie si libertate care-ti provoaca dependenta.... de-o intensitate care-o facea sa uite de tot si sa se intrebe de ce sa-i mai pese de orice altceva atunci, acolo.
P.S: ( Camil Petrescu)-nici macar el nu crede ce spune:))))
Subscribe to:
Posts (Atom)